Ziua de 17 ianuarie marchează 18 ani de la trecerea în eternitate a marelui turdean Ion Rațiu, jurnalist, autor al multor volume, om de afaceri de succes, liderul ales al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi și, de asemenea, o voce puternică şi consistentă a opoziţiei împotriva lui Nicolae Ceauşescu.

        Reîntors dintr-un șir de călătorii – de la Berlin, cu ocazia decernării Premiului Ion Rațiu pentru Democrație artistului Ai Weiwei (25 ianuarie) și din Craiova, unde la data de 19 ianuarie a avut loc lansarea volumului „Jurnal. Volumul I. Începuturile unui exil îndelungat (1940 – 1954)” de Ion Raţiu, în cadrul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Indrei Rațiu a acceptat cu amabilitate să ofere un amplu interviu cititorilor Cotidian de Turda.

Sursa foto: arhiva personală Indrei Rațiu

 

 

 

 

Sursa foto: Ratiu Center for Democracy

Cotidian de Turda: Cum vede un urmaș al lui Ion Rațiu evoluția democrației în România?

Indrei Rațiu: Ion Rațiu îl aprecia foarte mult pe filozoful Baruch Spinoza (sec. al XVII-lea), care era un mare optimist. Ion Rațiu din anii ’50, cum apare în notele sale zilnice, era un critic acerb al  regimului comunist, iar în jurul vârstei 80 de ani era convins că situația politică din țară, între anii 1999-2000, reprezintă ”bâjbâielie unei noi lumi, în curs de a se naște”. A fost un foarte fin analist, bun istoric, bun economist, care spunea publicului ”Nu, nu este o catastrofă ceea ce vedem în viața noastră politică, este o lume nouă în curs de apariție, cu bâjbâielile ei inerente”. Poziția aceasta optimistă mă ajută și pe mine. Din punctul de vedere al evoluției democrației în România, nu sunt pasiv sau pesimist deloc, văd partea plină a paharului. Schimbarea de optică progresivă m-a ajutat mult și am adoptat acest punct de vedere optimist.

          Referitor la situația politică actuală din țara noastră, îmi vine în minte o caricatură, în care un cetățean era întrebat cu cine votează, iar acesta răspundea: Cu Ali-Baba, deoarece are în subordine doar 40 de hoți. Acum, „hoția” se pare că a devenit complet flagrantă la nivelul guvernului României. Adoptând modul optimist al lui Ion Rațiu, se poate spune că nu, nu e o catastrofă faptul că sunt și „hoți” la guvern, poate că acum, în fine, ne vom trezi și vom respinge această lipsă de valori, și este exact ce se întâmplă acum, cu mișcarea #Rezist. Sunt convins că Ion Rațiu ar fi tot așa de optimist la vârsta de 100 de ani, ca la 83 de ani. În ultima sa felicitare pe care a trimis-o pentru Crăciun, în 1999, vorbește de optimismul lui pentru țară, optimismul lui personal că lucrurile au reintrat în matcă. Desigur, acest proces de naștere a democrației durează. Silviu Brucan a avansat cifra de 25 de ani, dar au trecut deja aproape 30.

         Democrația în sine este imperfectă și foarte vulnerabilă, ce vedem este un fenomen internațional, România nu e singura țară condusă de „hoți”, de oameni care lucrează pentru beneficiul lor. Ca urmaș a lui Ion Rațiu, nu caut folosul propriu, misiunea mea e de a fi activ pentru români, pe o bază de încredere. Astfel, am ajuns la un grad de maturizare politică ce ne permite acum să deschidem sălile noastre de la Casa Rațiu și Berărie pentru orice partid politic. Mă văd din ce în ce mai implicat în viața Turzii, atât în calitate de antreprenor în domeniul ospitalității, cît și prin activitățile civice și sociale. Dacă vom fi mai mulți care să credem că lucrurile merg înspre mai bine și vom vedea doar jumătatea plină a paharului, vom întrezări mugurii viitorului iar rezultatele pozitive nu vor întârzia să apară. Situația politică actuală nu poate să dureze prea mult. Eu sunt profund optimist!

CdT: Cum ar fi fost România azi dacă ar fi evoluat așa cum și-ar fi dorit Ion Rațiu?

Indrei Rațiu: Recent m-am întors de la Craiova, de la lansarea volumului „Jurnal. Volumul I. Începuturile unui exil îndelungat (1940 – 1954)”, de Ion Raţiu. Am călătorit cu trenul de la Craiova la Câmpia Turzii: o locomotivă, 2 vagoane, 3 controlori – aproape un tren fantomă în noaptea țării.

           Ion Rațiu era economist și jurist dar avea și o viziune tehnocrată, prevăzând investiții masive în infrastructură, cu fonduri europene. Turda urma să devină un mare și important nod rutier din sud-estul europei la finalizarea autostrăzilor, și întreaga țară urma să fie străbătută de trenuri de mare viteză. Precum se poate vedea și din scrierile lui, Ion Rațiu era profund îndrăgostit de țara lui, și poate că este și o chestie de vârstă, dar și eu simt acest fel de dragoste. Asta învăț eu de la Ion Rațiu, că atitudinea noastră are putere imensă. Lumea începe să se schimbe, să vadă jumătatea plină a paharului.

CdT: Ion Rațiu a fost președintele Uniunii Mondiale a Românilor Liberi. Ce mesaj are Indrei Rațiu pentru românii din diaspora?

Indrei Rațiu: Ion Rațiu a înființat UMRL în anii ’80. Împreună cu Elizabeth Rațiu a vizitat comunitățile de români de pretutindeni și a lansat ziarul Românul Liber, tabloid bilingv, înlocuit ulterior cu Cotidianul. Diaspora s-a schimbat radical. Diaspora în care am crescut eu avea media de vârstă de aproximativ 70 de ani, vârsta medie acum este de 30-40 de ani. Dacă faci o plimbare pe jos în Londra, la un moment dat vei auzi persoane vorbind în limba română, și asta e valabil și în alte țări. Mesajul meu pentru românii din diaspora este cel al domnului Bostan, inițiatorul proiectului RePatriot. (RePatriot – proiect de repatriere prin antreprenoriat, adresat românilor din Diaspora, lansat de Romanian Business Leaders, o importantă fundație care reunește antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc, contribuitori importanți la bugetele locale și la bugetul național-n.r.). Noi, cei din țară, să facem cât mai mult să-i atragem acasă pe românii de pretutindeni. Interesant este că românii din străinătate au tendința de a se plictisi după un anumit timp, și este normal, deoarece noi, românii, avem această noțiune de DOR. Pentru a depăși acest fenomen, remediul este întoarcerea acasă. Românii din străinătate au înflorit economic, dar sufletește înfloresc acasă, astfel, mesajul meu este: Deveniți RePatrioți!

CdT: În 1991, Ion Rațiu a fondat ziarul Cotidianul. Întâmplător (sau nu), avem un „Cotidian de Turda”. Ce crezi că îi lipsește presei de azi și ce rol ar trebui să joace presa în viața românilor, având în vedere explozia rețelelor sociale și a știrilor false „FakeNews”?

Indrei Rațiu: Sunt un tip relativ modern, citesc mai mult electronic decât imprimat; pot sa zic că avem și în zona noastră un apreciat redactor, specialist în „FakeNews”. Acesta zicea: „O informație devine informație în momentul în care iese din gura mea!” Atunci mi-am dat seama că dacă noi, ziariștii, creăm informația, trăim într-o lume a lui Trump, care chiar dacă pare un clown, este un fin utilizator de media. El cataloghează ca FakeNews informațiile pe care nu le agreează.

         În anii ’40, 1945-46, la începuturile comunismului, astfel de tehnici erau folosite pentru a denigra presa liberă, iar când guvernele fac o proiecție cu ce vor ele să se afle, atunci nu mai este jurnalism, ci propagandă. Ca oameni de presă, să nu cădem în capcana istorică de a fi tentați de a crea știri false, și să dezarmăm cât mai repede aceste tentative. De ce anumiți jurnaliști din acea zonă au succes? Pentru că știrile inventate sunt mai atrăgătoare, mai șocante, atrag trafic, publicitate, și implicit, banii! L-am avut ca oaspete la CRD, în urmă cu câțiva ani pe Adam Michnik, redactor șef al celui mai mare ziar polonez – Gazeta Wyborcza. Iată așadar că se poate realiza un ziar independent, serios, fără a cădea în capcana știrilor false și a propagandei. Deci, putem vedea în continuare partea plină a paharului!

         Îți mulțumim, Indrei, pentru interviu și pentru îndemnul de a vedea mereu jumătatea plină a paharului!

Lasa un comentariu