La data de 13 ianuarie se împlinesc 450 de ani de la semnarea şi adoptarea, în 1568, a Edictului de la Turda, prin care s-a proclamat libertatea conştiinţei religioase, dreptul fiecărei comunităţi de a-şi alege predicator şi interzicerea discriminării pe baze religioase.

Pentru a celebra aniversarea, Episcopia unitariană Cluj a organizat pe 13 ianuarie, începând cu ora 10:30, un eveniment comemorativ la biserica romano catolică din Turda, locul adoptării edictului. La eveniment au fost prezenți lideri religioşi din ţară şi din străinătate și, de asemenea, lideri ai vieţii publice din România şi Ungaria.

Sursa foto: Magyar Unitárius Egyház
Sursa foto: Magyar Unitárius Egyház

Dintre înalții prelați invitați au luat cuvântul: episcopul unitarian Bálint Benczédi Ferenc, arhiepiscopul romano-catolic Jakubinyi György Miklós, episcopul Kató Béla de la Eparhia Reformată din Transilvania, episcopul Reinhardt Guib, reprezentantul Bisericii Lutherane de Confesiune Augustană din România, episcopul  Csűry István de la Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, episcopul Adorjáni Dezső Zoltán – Biserica Evanghelică Lutherană din România, consilierul bisericesc Bogdan Ivanov – Biserica Ortodoxă Română, preacucernicul Părinte protopop Daniel Crișan și Preotul paroh turdean Călin Bungărdean – Biserica Greco-Catolică și episcopul Fekete Karoly, reprezentantul Conventului General al Bisericilor Reformate Maghiare.

Au mai rostit cuvântări festive: Farkas Emőd, curatorul general al Bisericii Unitariene Maghiare, Victor Opanschi – Secretar de Stat pentru Culte, Kelemen Hunor, președintele UDMR, Istvan Kovacs, directorul pentru afaceri publice al Bisericii Unitariene Maghiare și domnul László Kövér – președintele Parlamentului Maghiar.

În acest cadru festiv, în prezența a aproximativ 1568 de participanți, avut loc și dezvelirea Monumentului Libertății Religioase, realizat de sculptorul clujean Liviu Mocan.

Sculptorul Liviu Mocan

Monumentul reprezintă vizual idealul libertății religioase, fiind o operă nonfigurativă, creată în spiritul unui limbaj artistic contemporan și se integrează organic în ansamblul vizual al pieței, devenind parte integrantă a acesteia. Scara reprezintă verticalitatea și este simbolul creștin al ascensiunii. Piatra de la bază reprezintă în mod metaforic piatra care închidea mormântul lui Iisus. Treptele scării se metamorfozează în porumbel, sugerând înălțarea și, de asemenea, pogorârea Sfântului Duh.

[…]„Libertatea de conștiință și toleranța religioasă sunt împliniri istorice ale societății noastre, obținute, dezvoltate și apărate cu sacrificii. Viitorul nostru ca națiune presupune fructificarea tolerantă a diversității și se sprijină pe aceste valori ale umanismului european, pe care, cu toții, le împărtășim.”, a transmis președintele României, Klaus Iohannis.

 

Lasa un comentariu